Rezultatele 1 - 15 din 15 pentru "inchidere termocentrale carbune"

Republica Elenă are în prezent termocentrale de profil cu putere instalată totală de 3.440 MW.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat că autoritățile vor face tot ce e posibil pentru amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune și a exploatărilor miniere care le alimentează cu combustibil, în condițiile în care România nu reușește să-și asigure consumul de energie din producția internă.

Complexul Energetic Oltenia a decis, în urma analizei efectuate în fiecare subunitate, în zonele unde activitatea se restrânge prin închiderea unor perimetre miniere, conform Planului de Restructurare și cu încadrarea în Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat pentru anul 2024, că un număr de 124 angajați nu vor beneficia de prelungirea contractelor de muncă pe perioadă determinată. Aceste măsuri sunt necesare pentru a ne alinia strategiei de restructurare și pentru a menține echilibrul financiar.

Societatea joint-venture de proiect CCGT Power Ișalnița SA, deținută de compania de stat Complexul Energetic Oltenia și de producătorul de aluminiu Alro Slatina, se pregătește să demareze procedurile de contractare a materialelor și lucrărilor necesare construrii noii centrale pe gaze naturale cu putere instalată de 850 MW de la Ișalnița.

România va solicita Comisiei Europene amânarea închiderii termocentralelor pe cărbune de la Complexul Energetic Oltenia, ale cărei termene în prezent în vigoare au fost asumate de statul român atât prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cât și prin planul de restructurare și decarbonare a Complexului, aprobat de Bruxelles, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja.

Atât Republica Moldova, cât și Ucraina, au beneficiat de sprijin energetic din partea României de mai multe ori pe parcursul anilor 2022 și 2023, după agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei și după decuplarea sistemelor energetice ale celor 2 țări vecine de la blocul de sincronizare Rusia-Belarus.

Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi, șeful Comisiei de Energie, Industrie și Cercetare din Parlamentul European, a declarat presei bulgare că România renegociază cu Comisia Europeană data închiderii termocentralelor sale pe cărbune, care constituie jalon în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și va sprijini totodată demersul similar recent al autorităților de la Sofia.

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a susținut, sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, că plata cu numărul doi din PNRR, în valoare de aproximativ 3 miliarde de euro, nu este blocată de Comisia Europeană, dar că procedurile durează mai mult, PNRR fiind un program mai nou al Comisiei, existând discuții de clarificare între Bruxelles și Guvern pe trei chestiuni tehnice, legate de îndeplinirea de către România a jaloanelor în privința legislației pensiilor, avertizorilor de integritate și decarbonării sectorului energetic.

După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul schimbase discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.

După cum a relatat Profit.ro, recent, Guvernul a schimbat discret legislația decarbonării, după ce Comisia Europeană și-a exprimat obiecții la adresa acesteia și a amenințat din acest motiv chiar cu respingerea unei cereri de plată de fonduri UE a României în baza PNRR aferentă anului în curs, în valoare de 2,8 miliarde euro.

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Camera Deputaților a adoptat marți, în calitate de cameră decizională, proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență emisă în vară de Guvern, de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care România s-a angajat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), OUG care interzice cu efect imediat construirea de noi centrale alimentate cu acest combustibil fosil, dar care nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci doar "închiderea și conservarea lor".

Compania de stat Complexul Energetic Oltenia, cel mai mare producător de energie electrică pe bază de cărbune din România, se așteaptă la un profit net de nu mai puțin de 3,3 miliarde lei pentru anul acesta, ca urmare a scumpirii galopante a electricității pe piețele angro, după ce anul trecut a consemnat pierderi în cuantum de peste 1,6 miliarde lei.

Guvernul a adoptat în ședința de joi o ordonanță de urgență de eliminare etapizată a cărbunelui din sistemul energetic național, la care se angajase prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care însă nu mai reglementează "închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă", cum prevedea prima variantă a proiectului de OUG, ci "închiderea și conservarea lor".

Grupul german de energie și utilități RWE, unul dintre cei mai mari deținători de mine de cărbune și de termocentrale ce produc electricitate utilizând acest combustibil din Europa, a reclamat statul olandez la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, acuzând că o lege adoptată de Haga în 2019 ce prevede închiderea treptată până în 2030, fără despăgubiri pentru investitori, a centralelor pe cărbune din Țara Lalelor încalcă Tratatul international al Cartei Energiei, încheiat în 1994 și care conține și prevederi privind protecția reciprocă a investițiilor străine în sectorul energetic.